Gandurile imi alearga, muzical, prin cotloane inimaginabile. Ma rasfat in alunecari dulci si reveniri furibunde.
Sunt eu, pulsand fara oprire.
Nu stiu daca ceea ce imi aprinde intai retina sunt hainele preotesti - o umbra prelunga - sau ochii: rotunzi, albastri, cu dantela neagra.. atat cat sa le fixeze forma, fara sa te deranjeze contrastul.
Vorbeste la telefon.. si trasaturile fetei se indulcesc intr-un zambet deschis.
Mi se contracta stomacul. E o infuzie de fierbinteala in trunchi si brate. \
Chicotesc sonor si ma uit şui, prin pereti.
Deschid instinctiv palmele. Sa ii culc pometii pe linia inimii.
Se apropie de usa. E de-acum atat de langa mine.. la doar o lume distanta.
Dincolo de aspectul general, sunt mainile lui cele care nasc frisoane noi. Degetele alungite si osoase. Pielea insaprita, inrosita de frig. Tendoanele reliefate. Nimic fin. Doar o promisiune a dezmierdarii, daca..
Sternul imi ia foc.
Arunc spre plafon o privire vesela si vinovata.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu