anonimia a saizecisitreia, cu (alte) puncte de suspensie

oricat ar fi ziua de proasta, oricat ti-ai fi repetat ca importanta lucrurilor e mult mai mica..
oricat te-ai fi protejat si oricat ai fi cernut amicii si situatiile
oricat ti-ai fi impartit viata in patratele mici, fiecare cu jocul lui, cu limitele lui
si oricat ai fi ingramadit oamenii in cutiutele lor, caligrafic etichetate
..
..
..

tot se gaseste cate unu sa o dea cu mucii-n fasole,
sa strice ordinea, sa-ti muste linistea oricum abia insinuata.

intotdeauna va exista cate unul care sa te dezamageasca.
cate una care sa nu aiba cele doua coaie necesare sa-si asume o decizie dificila, pe care insa ar vrea sa o ia, dar nu stie daca, si mai bine se rasuceste pe dupa plopi..

cred ca increderea inselata face parte dintre acelea rani pe care nu le pot ierta.
port urme de pumnal intre omoplati.
dar avem cu totii loc pentru inca o cicatrice. stiu.

o viata de semne.
voi prefera mereu arsurile pe care mi le-ai lasat palme si vanataile amantilor mei, taieturii chirugicale a lamei de cutit.

privesc in noapte perechile de ochi ce nu se stiu ţintite.
surad.
pana la urma..
sensul meu este..
indiferent de umbre.