De-o parte femeia fara identitate care te iubeste aproape neconditionat de unsprezece ani;
dincoace ea, amanta anonima. iubita intamplatoare a unor barbati ales pe criterii la fel de irationale
Ma priveste cu ochii ficsi. Parca ar vrea sa treaca dincolo de bariera umorilor si membranelor, spre universul de ganduri si decizii imposibil de inteles. Imi mangaie linia surasului, conturul concav al gatului. imi deseneaza valuri pe spatele gol. Din cand in cand trage aer in piept, ca si cum s-ar pregati sa spuna ceva. Renunta de fiecare data si ma abtin sa rasuflu usurata. Ce-ar fi de spus? E inca indragostit de mine, o stiu. Imi este aproape indiferent, o stie.
Adorm gandindu-ma la toate astea. Imi mangaie spasmele din somn. Ma trezesc sub aceeasi privire fixa.
Mi-e un lesin in toata fiinta si fac totusi un efort sa ma smulg din letargie. Incearca sa ma convinga sa raman. Replicile le stiu pe toate. Sunt simple, dulcegi sau vag rasfatate; poate tot ce mi-as fi dorit sa aud daca...
dar nu.
nu raman.
nu mai raman, niciodata.
Mi-s nesuferite diminetile goale. lipsa de sens. sirul inceput cu "unde sunt" si incheiat cu "si ce dracu caut aici?!". surasul fortat.
cafeaua de dimineata pe care niciunul nu o nimereste.
i'm trying hard not to be ashamed, not to know the name
of who is waking up beside me..
nu. nu mai incerc.
dimineata nu sunt amanta nimanui.
dimineata sunt o femeie pustie.
o sinucigasa anonima.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu