astazi, anonima s-a trezit cu un inceput sa suras atarnat de coltul stang al gurii.
azi, iarna nici nu-mi mai e atat de nesuferita.
azi depresia mea e usoara ca o bataie de gene.
esti atat de TU, incat ma scoti din minti, ma epuizezi. raman lesinata si senina de parca... dar nu.
aaaaaaah, va veni ziua in care am sa-ti ard doua perechi de palme, peste urechi.
cu sete, cu pofta. aceleasi palme care au ars o viata...
surad talamb. e limpede ca nu mi-s toate raţele-n coteţ si nici ţiglele pe casa.
cafeaua de luni dimineata.
cafeaua amara a fiecarei dimineti.
sfarsit de viata. inceput de viata.
surad.
Poate ca ai avut dreptate. Anul care vine va fi unul senzational.
poate ultimul.
sa dansez, deci...
http://www.youtube.com/watch?v=SZ-gb6DfW94
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
da, că şi din postul de 40 tot aşa se iese spre bine, cu inima uşoară.
RăspundețiȘtergeremă rog, era mult mai simplu să nu-l ţii deloc.
:) o fi.. ideea ca si din post ieşi.
RăspundețiȘtergeresi ala se termina intr-o zi..