ramane atat.
o stare de spirit si de trup.
o pâclă groasă in mintea mea.
imi lipesc palmele una de alta.
doar asa pot sa acopar semnul;
arsura.
ar fi trebuit sa stiu...
nu-mi pare rau ca n-am stiut.
dau zece vieti sigure
pentru fiecare zi, cu tine
din acesti
atâţia ani.
Marşez.
Ne vom regasi,
cu siguranta,
intr-o alta existenta.
luni, 21 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu