anonimia a treia, cea fada

Am inca in nari mirosul din arest. Aerul murdar, care se lipea de mine. Impresia profunda ca respiram bacterii. Teroarea pe care mi-au imprimat-o ochii lipiti de pantalonii mei prea stramti, de camasa mea prea decenta. De tinuta mea prea oficiala. Deschisa, usa celulei intai e poarta spre un iad intunecat si mizer. Paturile suprapuse, doua cate doua, sunt lipite de un perete plin de igrasie. In lungul camerei, doua sfori tin la uscat cateva rufe. Undeva in fundul camerei, un ochi de lumina, ingradit de gratii. O fereastra despre care am impresia ca nu se deschide niciodata. Camera nu are mai mult de patru metri lungime, insa gemuletul ala innegrit mi se pare la capatul lumii.
Ma lupt cu nevoia intensa de a fugi. Gardianul ma prezinta. Incep, la rand, scurtul meu interogatoriu.
- Cum te cheama? Cand te-ai nascut? Pentru ce esti aici? Te plangi de conditiile de arest?
- N-am facut nimic, doamna. Jur. Acum doua luni m-am liberat de la Rahova. Da’ acum n-am facut nimic. Mi-au pus-o in carca.
Plamanii se umplu de mirosul gurii lui nespalate. Un val de fierbinteala mi se ridica spre gat, spre cap. Imi pastrez cumpatul. Am venit cu un scop.
- Cum e in arest?
- Ne-au batut, doamna. Cu bocancii, cu batele, cu electrosocul.
Imi notez totul. Trebuie sa fac un raport complet, in care nu cred, care nu stiu cui foloseste. Celula doi este la fel de infecta. Igrasia este mascata cu trei-patru postere cu femei goale. Lipsesc hainele puse la uscat. Talharie. Santaj. Furt. Trafic de droguri de mare risc. Fiecare e nevinovat. De cate ori am auzit placa asta?
Consemnez mecanic.
Unul dintre detinuti imi povesteste despre batai.
- Mi-au rupt mana, doamna. Mi-au dat in cap. Am ameteli, cad din picioare. Uitati-va. Si imi ia mana, sa imi arate contuziile de la cap. Prin parul naclait ii simt, la tample, doua ghemuri mari, moi. Simt nevoia sa ma sterg pe pantaloni. Ma controlez. Inca ma controlez.
Usile metalice se deschid si se inchid. Eu strang poveste dupa poveste, minciuna dupa minciuna, mizerie dupa mizerie. Nu ripostez. Nu am voie sa ripostez.

O ora mai tarziu, parasesc sectia. Gardianul ma conduce zambind ingaduitor. Nu ne place niciunuia, dar stim ca asta e rostul lucrurilor.
Plec golita de stari, golita de mine. Ratacesc pe strazi.

Raportul trebuie sa astepte.